pobedí (-désc, -ít), vb. – A învinge. – Var. povedi. Sl. pobĕditi (Miklosich, Lexicon, 582; Cihac, II, 219). Sec. XVII, înv. – Der. podidi, vb. (a învinge, a întrece, a cîștiga), probabil prin asimilare (din sl. podŭdati „a supune”, după Tiktin; din sl. poduiti, după Candrea). Vezi definitia »

grojdi, grojdesc v. t. (deț.) a mânca. Vezi definitia »

prămândí, prămândésc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a se afla, a trăi, a viețui undeva; a sta, a locui; a petrece. 2. a dura, a dăinui. 3. a amâna, a întârzia. 4. a neglija, a omite. 5. a disimula, a ascunde, a tăinui. 6. (despre animalele de tracțiune) a cruța, a nu pune la muncă. 7. (în forma: premândi) a trimite, a revărsa. Vezi definitia »

corcodí, corcodésc, vb. IV (reg.) a (se) găti. Vezi definitia »

CUSPID(I)-, -CUSPÍD elem. „vârf, ghimpe”. (< fr. cuspid/i/-, -cuspide, lat. cuspis, -idis) Vezi definitia »