SIMFONÍE s.f. 1. Compoziție muzicală pentru orchestră, care cuprinde de obicei patru părți. 2. (Fig.) Îmbinare armonioasă de culori. [Gen. -iei. / < fr. symphonie, it. sinfonia, cf. lat., gr. symphonia]. Vezi definitia »

ALERGOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază alergiile. [Gen. -iei. / < fr. allergologie]. Vezi definitia »

OSTEOGENÍE s.f. Osteogeneză. [Gen. -iei. / < fr. ostéogénie]. Vezi definitia »

TRIPODÍE, tripodii, s. f. Vers compus din trei picioare. – Din fr. tripodie, ngr. tripódia. Vezi definitia »

TRANSCRÍPȚIE, transcripții, s. f. Faptul de a transcrie. ♦ (Concr.) Copie. ♦ Formalitate, prescrisă de lege, care constă în copierea unui act juridic într-un registru public special. [Var.: (înv.) transcripțiúne s. f.] – Din fr. transcription. Vezi definitia »