clonț, clónțuri, s.n. (pop.) 1. cioc, plisc, clobanț, flisc, pipură. 2. gură, fleoancă, fleură, bot. 3. dinte. 4. stană de piatră ascuțită; bruș. 5. inima seminței; germene. 6. cocoșul puștii. Vezi definitia »

pocrovăț, pocrovețe, s.n. (înv. și reg.) 1. bucată de pânză care acoperă în altar obiectele de cult creștin; antimis. 2. țol, pătură de cal, pocladă. 3. giulgiu; capacul sicriului. Vezi definitia »

crívăț (crívețe), s. n. – Vînt rece, care bate dinspre nord, acvilon. Bg., slov., cr. krivec, sb. krivac, din sl. krivŭ „oblic, strîmb” (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 311; Cihac, II, 84; Conev 37; cf. Iorga, Revista istorică, XXVI, 88). – Der. crivețean, adj. (înv., nordic, septentrional). Vezi definitia »

IȚ, iți, s.m. (reg.) copil neastâmpărat. Vezi definitia »

jugăléț, jugăléțe, s.n. (reg.) unealtă de plugărie. Vezi definitia »