FONOMÍMIC, -Ă adj. Metodă fonomimică = metodă de însușire a literelor de către copii, care constă în fixarea sunetului în mod vizual prin gestică și mimică; fonomimie. [Cf. it. fonomimico]. Vezi definitia »

ANAEROBIÓTIC, -Ă, anaerobiotici, -ce, adj. Anaerob. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. anaérobiotique. Vezi definitia »

METALINGVÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la metalingvistică. ♦ funcție ~ă = funcție a limbajului prin care vorbitorul acceptă codul pe care îl folosește ca un obiect de descriere a discursului său, cel puțin într-un punct particular. II. s. f. disciplină care studiază metalimbajul. (< fr. métalinguistique) Vezi definitia »

SCHISMÁTIC, -Ă adj., s. m. f. (cel) care s-a separat de comunitatea unei biserici. (< lat. schismaticus, fr. schismatique) Vezi definitia »

POSTBÉLIC, -Ă adj. De după război. [Cf. lat. post – după, bellum – război]. Vezi definitia »