test Vezi definitia »

MONOTEÍST, -Ă, monoteiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de monoteism, privitor la monoteism. 2. S. m. și f. Adept al monoteismului. – Din fr. monothéiste. Vezi definitia »

UBICVÍST, -Ă I. adj. (despre plante) cosmopolit. II. adj., s. m. f. (fam.) (cel) prezent peste tot. (< fr. ubiquiste) Vezi definitia »

SECTORÍST, sectoriști, s. m. Ofițer sau subofițer de poliție în sarcina căruia se află ordinea publică și evidența populației dintr-un anumit sector al unui oraș. – Sector + suf. -ist. Vezi definitia »

BIZANTINÍST, -Ă s.m. și f. Bizantinolog. [Cf. fr. byzantiniste]. Vezi definitia »