Definita cuvantului chiotoare
chiotoáre (chiotóri), s. f. – 1. Colț al unei clădiri, format din împreunarea a doi pereți. – 2. Stîlp, piatră de hotar. – 3. Articulație. – 4. Colț al acoperișului. – 5. Laț, nod. – 6. Butonieră. – 7. Cîrlig de copcă. – 8. Legătură, legătoare. – 9. Încheietoare, ansamblu de două piese care deschid și închid o carte legată. – Var. cheutoare, (Banat) cheptoare. Lat. *clautoria, în loc de clāvātoria. – Der. descheptura, vb. (Banat, a desface, a descheia) (Pușcariu, Dacor., IV, 706; DAR). Var. (Pușcariu 716); pare a reprezenta o pronunțare *clab(a)toria.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chiotoare
DOPÁRE, dopări, s. f. Acțiunea de a (se) dopa și rezultatul ei; dopaj. – V. dopa. Vezi definitia »
DENATURÁRE, denaturări, s. f. Acțiunea de a denatura și rezultatul ei. – V. denatura. Vezi definitia »
OBLIGÁRE, obligări, s. f. Faptul de a obliga. – V. obliga. Vezi definitia »
TURBIFICÁRE s. f. proces de transformare a resturilor vegetale în turbă. (după fr. tourbification) Vezi definitia »
APROBÁRE, aprobări, s. f. Faptul de a aproba; (concr.) act prin care se aprobă ceva. – V. aproba. Vezi definitia »