IDOLÁTRU, -Ă adj., s. m. f. 1. (cel) care se închină idolilor. 2. (fig.) (cel) care iubește cu pasiune. (< fr. idolâtre, lat. idolatris) Vezi definitia »

CILÍNDRU s.m. 1. Corp geometric care rezultă din rotirea unui dreptunghi împrejurul uneia dintre laturile sale. ♦ Corp în formă de sul. ♦ Cilindri urinari = elemente microscopice cu aspect cilindric, care se produc în tuburile urinifere la bolnavii care suferă de nefrită; cilindru central = coloană de țesuturi care umple regiunea centrală din structura internă a rădăcinii și a tulpinii unei plante. 2. Piesă (componentă) a unei mașini, care se rotește în jurul axei sale, servind pentru a conduce, a presa etc. un material; valț. ◊ Cilindru compresor = tăvălug. ♦ Încăpere cilindrică (la motoare) în care se deplasează pistonul. [< lat. cylindrus, cf. fr. cylindre, germ. Zylinder]. Vezi definitia »

EVAPORIMÉTRU s. n. instrument pentru evaporimetrie. (< fr. évaporimètre) Vezi definitia »

STRATAMÉTRU s.n. Instrument cu ajutorul căruia se pot măsura într-o sondă înclinarea și direcția stratelor geologice. [< fr. stratamètre, cf. gr. straton – strat, metron – măsură]. Vezi definitia »

ELECTROCALORIMÉTRU s.n. Calorimetru electric. [< fr. électrocalorimètre]. Vezi definitia »