METAFIZICIÁN, -Ă, metafizicieni, -e, s. m. și f. Filozof care se ocupă de metafizică; adept al concepțiilor metafizice. [Pr.: -ci-an] – Din fr. métaphysicien. Vezi definitia »

HAVÁN I. adj. inv., s. n. (de) culoarea tutunului, maro-deschis, tabac. II. s. f. 1. țigară de foi de calitate superioară. 2. plută de mare din trunchiuri de brad dispuse în forma unei țigări de foi și legate cu cabluri. (< fr. havane) Vezi definitia »

ȚĂRCĂLÁN, țărcălanuri (țărcălane), s. n. (Reg.) 1. Unealtă asemănătoare cu compasul, întrebuințată mai ales în dulgherie. 2. Cerc luminos care se observă în jurul unui astru sau al unei alte surse de lumină. [Var.: țircălám s. n.] – Din magh. circalom. Vezi definitia »

CAROTIDIÁN, -Ă adj. Al carotidei. [Pron. -di-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. carotidien]. Vezi definitia »

răcășán, răcășéni, s.m. (reg.) lucrător care pune în ordine materialul lemnos. Vezi definitia »