Definita cuvantului chiț
chiț interj. – Imită sunetele mai multor animale în special șoarecii și șobolanii. Formație spontană; cf. bg. kvic, sb. kvečati, slov. kvičati, toate cu sensul de „a geme.” După Cihac, din sl. kvičati „a grohăi porcii”, cf. covița. – Der. chițăi (var. chițcăi), vb. (a scoate sunete ascuțite șoarecii); chițcan, s. m. (șobolan), a cărui der. nu este clară.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chiț
din lac în puț expr. dintr-o situație critică într-alta și mai critică; din rău în mai rău. Vezi definitia »
ȘORICÚȚ, șoricuți, s. m. Șoricel. [Var.: șorecúț s. m.] – Șoarec + suf. -uț. Vezi definitia »
plumbúț, plumbúți, s.m. (reg.) plumbișor. Vezi definitia »
gălbenéț, -eáță, -ți, -țe, adj. (pop.) palid, smead. Vezi definitia »
șpriț (-țuri), s. n. – 1. Vas de vin cu sifon. – 2. (Arg.) Glumă. Germ. Spritz. – Der. șprițui, vb. refl. (a bea zdravăn). Vezi definitia »