Definita cuvantului chiti
chití (-tésc, -ít), vb. – 1. A lansa, a arunca, a a trage cu arma. – 2. A ținti. – 3. A arunca o privire. – 4. A nota, a observa. Sb. hitat, hititi „a trage, a slobozi”, contaminat și în mare parte confundat cu cuvîntul anterior (Pușcariu, RF, I (1928), p. 271; DAR). – Der. chitaci, s. m. (ochitor; care țintește bine), prost explicat de Löwe 9 pe baza bg. skitač „vagabond”; chitaș, s. m. (ochitor); chiteală, s. f. (ochire, țintire).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chiti
govetí, govetésc, vb. IV (înv.) a arăta, a dovedi. Vezi definitia »
ȘUȘOTÍ vb. IV. intr. 1. A vorbi încet, în șoaptă; a șopti la ureche. 2. (Despre ape) A produce un zgomot lin și uniform. [Var. șoșoti vb. IV. / < fr. chuchoter]. Vezi definitia »
UNÍTI adj. (muz.; indicație în partidele pentru instrumente cu coarde din orchestră și în muzica corală) uniți; întreaga partidă cântă aceeași linie melodică. (< it. uniti) Vezi definitia »
răsvrătí (-tésc, -ít), vb. – A se răscula, a se ridica, a se revolta. – Var. răzvrăti. Sl. razvratiti „a răvăși” (Miklosich, Slaw. Elem., 772). – Der. răsvrătitor, adj. (instigator, incitator). Vezi definitia »
BĂLEȘTI 1. Com. în jud. Gorj; 7.402 loc. (1991). Biserică de lemn (sec. 18). 2. Com. în jud. Vrancea; 2.402 loc. (1991). Vezi definitia »