ASCUȚITOÁRE, ascuțitori, s. f. Unealtă (sau aparat, mașină) cu care se ascut obiecte tăioase, se face vârf la creioane etc. – Din ascuți + suf. -(i)toare. Vezi definitia »

POLIFONIZÁRE, polifonizări, s. f. (Muz.) Realizarea unei polifonii. – Din polifonie. Vezi definitia »

COMPACTÁRE, compactări, s. f. 1. (Reg.) Faptul de a compacta. 2. Operație de îndesare a pământului, a materialelor cu ajutorul compactorului. – V. compacta. Vezi definitia »

CASARE (‹ casa) s. f. 1. Acțiunea de a casa. 2. (Ind. Alim.) Degradare a culorii și a stabilității vinurilor și sucurilor de fructe la contactul acestora cu aerul. Defectul este cunoscut și sub numele de casă. Vezi definitia »

schincíre, schincíri, s.f. (înv.) șchiopătare. Vezi definitia »