Definita cuvantului cicric
cicríc (-curi), s. n. – Vîrtelniță. – Var. cic(ă)rîc, cic(ă)rig, cic(ă)rag, ce(a)cîr(g) etc. Mr. cicrică. Tc. cikrik (Șeineanu, II, 127; Meyer 446; Lokotsch 448); cf. ngr. τσιϰρίϰι, alb. tšikrik, bg. čikrkă, sb. čekrk.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cicric
MOLIBDÉNIC, -Ă adj.m. Acid molibdenic = acid care conține molibden. [< fr. molybdénique]. Vezi definitia »
GEOCHÍMIC, -Ă, geochimici, -ce, adj. Referitor la geochimie, de geochimie. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géochimique. Vezi definitia »
GRANÍTIC, -Ă adj. De granit; ca granitul. [Cf. fr. granitique]. Vezi definitia »
DECLÍC s. n. 1. dispozitiv, în formă de pârghie, destinat a declanșa un mecanism. 2. zgomot sec pe care îl face un mecanism când se declanșează. (< fr. déclic) Vezi definitia »
SOVHÓZNIC, -Ă, sovhóznici, -e, adj., s.m., f. (Membru) Al unui sovhoz. (din rus. sovhoznik) Vezi definitia »