ALÍCĂ, alice, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre proiectilele sferice de plumb cu care sunt încărcate unele cartușe de vânătoare. 2. Fiecare dintre granulele de oțel sau de fontă folosite pentru curățarea prin împroșcare a suprafeței pieselor sau în foraj. 3. Bucățele de piatră sau de cărămidă care se pun în tencuială pentru a întări sau pentru a astupa un gol. [Var.: alíc s. n., halíce s. f.] – Din ngr. haliki „pietricică”. Vezi definitia »

DEZAMORFÓZĂ s.f. (Cinem.) Operație inversă anamorfozei, care permite restituirea proporțiilor normale ale obiectelor pe ecran. [< fr. désamorphose]. Vezi definitia »

VANILÍNĂ s. f. substanță organică foarte aromată, din fructul vaniliei, care se poate prepara și sintetic, folosită în alimentație și parfumerie. (< fr. vanilline) Vezi definitia »

IENUPÁRIȚĂ [sau ienupăríță? – CM] s.f. Pasăre din neamul vrabiei care mănâncă boabe de ienupăr Vezi definitia »

tentativă, tentative s. f. (deț.) deținut care se străduiește să obțină o poziție cât mai convenabilă în penitenciar. Vezi definitia »