fâșcâitúră, fâșcâitúri, s.f. (reg.) șuierătură, fluierătură. Vezi definitia »

vârșă de dimensiuni mari in care se prinde pește mare, cel mic putând să treacă liber prin imletitura de nuiele Vezi definitia »

AXIÓMĂ, axiome, s. f. 1. Adevăr fundamental admis fără demonstrație, fiind evident prin el însuși. 2. Enunț prim, nedemonstrat, din care se deduc, pe baza unor reguli, alte enunțuri. [Pr.: -xi-o-] – Din fr. axiome. Vezi definitia »

CARAGÁNĂ s. f. arbust ornamental din familia leguminoaselor, din Asia, cu frunze compuse și flori mari, galbene-aurii. (< fr. caragan) Vezi definitia »

CORSETIÉRĂ s. f. lucrătoare care confecționează corsete. (< fr. corsetière) Vezi definitia »