APERTÚRĂ s.f. 1. Deschidere, deschizătură. 2. Grad de deschidere a gurii în timpul articulației unui fonem. ♦ Caracteristică a aparatelor microscopice, fotografice etc. dată de unghiul sub care se vede diametrul primei lentile din punctul de intersecție al axei obiectivului cu planul acestuia. [Cf. lat., it. apertura, fr. aperture]. Vezi definitia »

PARAACETALDEHÍDĂ s. f. lichid incolor cu miros aromatic, obținut prin tratarea aldehidei acetice cu acid sulfuric sau acetic, în sinteze organice. (< fr. paraacétaldéhyde) Vezi definitia »

DEFERENȚĂ s. f. respect, stimă deosebită, considerație; condescendență. (< fr. déférence) Vezi definitia »

calcavúră (calcavúri), s. f. – 1. Curea cu care cizmarii fixează pantofii cînd îi repară. – 2. Bătaie. Tc. kalk vur (Iogu, GS, VI, 386). Vezi definitia »

CHERATÓZĂ s. f. 1. produs al hidrolizei cheratinelor, folosit în tăbăcărie. 2. îngroșare a stratului cornos al epidermei. (< fr. kératose) Vezi definitia »