Definita cuvantului cinătui
cinătuí (-uésc, -ít), vb. – 1. A curăța, a pregăti mîncarea. – 2. A tăia, a face bucăți. – 3. A omorî. Mag. csinalt „preparat” (DAR), probabil contaminat cu sl. činiti „a aranja.”
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cinătui
REVIZUÍ vb. IV. tr. A revedea, a cerceta din nou; a reexamina, a controla pentru a modifica ceva. [P.i. -iesc, conj. -iască. / cf. fr. réviser, lat. revisere]. Vezi definitia »
spumuí, spúmi și spumuiésc, vb. IV 1. (înv.; despre săpun, detergenți etc. sau despre lichide) a face multă spumă, a se umple de spumă; a spuma, a clăbuci, a spumega. 2. (pop.; despre mâncăruri sau lichide date în fiert și fermentate) a curăța de spumă; a spuma. 3. (reg.; despre rufe) a spăla cu multă spumă; a albi. 4. (fig.; reg.) a certa (pe cineva). Vezi definitia »
MIȚUÍ, mițuiesc, vb. IV. Tranz. A tunde un miel, o oaie etc. de mițe. [Prez. ind. și: míțui] – Miță + suf. -ui. Vezi definitia »
fălăluí, fălăluiésc, vb. IV refl. (reg., înv.) a se lăuda excesiv. Vezi definitia »
pârciuí1, pârciuiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre ierburi uscate, necosite) a da foc, a arde. 2. a arde ușor ceva cu ajutorul flăcării; a pârli. Vezi definitia »