INTERMITÉNT, -Ă, intermitenți, -te, adj. Care încetează și reîncepe la anumite intervale, care acționează cu întreruperi; discontinuu. ♦ (Adverbial) Din când în când, la anumite intervale. – Din fr. intermittent, lat. intermittens, -ntis. Vezi definitia »

ADAMÁNT, adamante, s. n. (În basme) Diamant. – Slav (v. sl. adamantŭ < gr.) Vezi definitia »

ANTIDERAPÁNT, -Ă, antiderapanți, -te, adj. Care împiedică deraparea vehiculelor. Cauciuc antiderapant. – Fr. antidérapant. Vezi definitia »

ADJUVÁNT, -Ă adj., s.n. (Medicament secundar) care se asociază cu un alt medicament. [< fr. adjuvant]. Vezi definitia »

TRATAMÉNT s. n. 1. fel de a se purta cu cineva; comportare, purtare. 2. îngrijire medicală; cură, terapie. 3. (tehn.) ansamblu de operații executate asupra unei piese sau unui material pentru modificarea proprietăților fizico-mecanice sau a structurii interne a acestora. ◊ (inform.) manipulare a unei informații printr-o mașină oarecare. 4. (fon.) evoluție, modificare, schimbare. 5. desfășurare a unui sinopsis, istorisire detaliată a subiectului unui film. (< lat. trattamentum, după fr. traitement) Vezi definitia »