Definita cuvantului cintaură
cintáură (-re), s. f. – Varietate de albăstriță (Erythrea centaurium). – Var. țintaură, cintoare. Lat. centaurium (sec. XIX); a ajuns destul de comună, datorită folosirii ei în farmacie. Diculescu, Elementele, 483, crede că var. cintoare reproduce direct gr. ϰενταύριον, ceea ce pare foarte incert.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cintaură
DÁMĂ s. f. I. 1. doamnă, cucoană. ♦ de ~ = femeiesc. 2. femeie de moravuri ușoare, prostituată. II. 1. carte de joc pe care este desenată figura unei femei. 2. (la jocul de șah) regină. 3. (pl.) joc practicat pe o tablă ca cea de șah cu pioni sau discuri albe și negre. III. scobitură în copastia unei ambarcații, în care se sprijină manșonul ramei. (< fr. dame, it. dama) Vezi definitia »
prișcopálă, prișcopále și prișcopăli, s.f. (reg.) 1. pușcoci de soc. 2. (în forma: priscopală) pocnitoare făcută de copii dintr-un bulgăre de lut muiat cu apă. Vezi definitia »
SONOSFÉRĂ s. f. mică incintă acustică de formă sferică, folosită în special în autoturisme. (< fr. sonosphère) Vezi definitia »
GARNIZOÁNĂ s.f. 1. Trupă stabilită într-un anumit loc pentru a-l întări, pentru a-l ocupa etc. ♦ Unitățile militare dintr-o localitate. ♦ Localitate unde sunt stabilite unități militare. 2. Organele de conducere ale unei garnizoane (1). [< fr. garnison]. Vezi definitia »
AMBIVALÉNȚĂ, ambivalențe, s. f. Existență concomitentă a două aspecte diferite. – Din fr. ambivalence. Vezi definitia »