ALOTOPÍE s. f. deplasare anormală a unor centri de dezvoltare a organismului. (< germ. Allotopie) Vezi definitia »

POLISEMÍE s. f. calitate a unui cuvânt de a avea mai multe semnificații; polisemantism. (< fr. polysémie) Vezi definitia »

NEFELOMANȚÍE s. f. (Livr.) Ghicitul viitorului prin observarea norilor. – Din fr. néphélomancie. Vezi definitia »

ANTISEPSÍE s. f. metodă de combatere a microbilor patogeni și a focarelor de infecție din organism. (< fr. antisepsie) Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »