FITOPATOGÉN, -Ă adj. Care produce îmbolnăvirea plantelor. [Cf. gr. phyton – plantă, pathos – boală, gennan – a produce]. Vezi definitia »

REN s.m. Mamifer rumegător din regiunile polare asemănător cu cerbul, care se poate domestici. [< fr. renne]. Vezi definitia »

CAROTÉN s. n. pigment portocaliu-roșcat în unele vegetale (morcovi) și produse animale. (< fr. carotène, germ. Karotin) Vezi definitia »

HIMÉN (HÍMEN), himene, s. n. Membrană care acoperă, la fetele virgine, orificiul extern al vaginului. – Din fr., lat. hymen. Vezi definitia »

BENZÉN, benzeni, s. m. Hidrocarbură lichidă, incoloră, obținută din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, folosită ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc. – Fr. benzène. Vezi definitia »