sichéră, sichére, s.m. și f. 1. (s.f., înv. și reg.) băutură alcoolică făcută din fructe (mai ales din mere); cidru. 2. (s.n.; reg.; în formele: țighir și țihir) zeamă de tescovină. Vezi definitia »

pârpăríță, pârpăríțe, s.f. 1. (înv.) cilindru care susține pietrele morii, pus în mișcare de roata de măsele; titirez, prâsnel, crâng. 2. (înv.) piatra alergătoare a morii. 3. mică piesă metalică fixată în piatra alergătoare a morii, în care intră fusul; gânjei. 4. (reg.) bucată de lemn tare fixată în gaura roții de piatră a râșniței țărănești. 5. (reg.) osie de lemn la morile de apă tare pune roata în mișcare; fus, grindei. 6. (reg.) gaura din mijlocul pietrei alergătoare prin cad grăunțele din teică, pentru a fi măcinate; gârlici. 7. (reg.) jgheab prin care curge făina de sub piatra morii; vrană. 8. (reg.) teică (la moară), ladă pentru făină. 9. (fig.; reg.) gură. 10. (reg.) om flecar, meliță. Vezi definitia »

LÉBĂDĂ, lebede, s. f. 1. Gen de păsări acvatice, mai mari decât gâsca, cu pene albe sau (rar) negre și cu gâtul lung și arcuit (Cygnus); pasăre care face parte din acest gen. ◊ Cântecul lebedei = ultima operă sau manifestare (înainte de moarte) a unui mare creator sau interpret. 2. (Art.) Constelație din emisfera boreală; Crucea. – Din sl. lebedĩ. Vezi definitia »

SÁRDĂ adj. Limba sardă (și s.f.) = limbă romanică în Sardinia. [Cf. it. sardo, fr. sarde]. Vezi definitia »

NADICEÁNCĂ, nadicence, s. f. (Reg.) Trăsură mică și ușoară, neacoperită; brișcă. [Var.: nadișáncă s. f.] – Din ucr. naĩtyčanka. Vezi definitia »