CENTRALÍSM s.n. Sistem de subordonare administrativă a instituțiilor locale față de instituțiile centrale. ◊ Centralism democratic = principiu de bază al organizării și activității unor colectivități, care constă în îmbinarea centralismului cu democrația, a conducerii centralizate cu participarea largă și activă a membrilor colectivității. [Cf. fr. centralisme]. Vezi definitia »

ACTIVÍSM s.n. 1. Propagandă activă în serviciul unei doctrine politice, al unui partid etc. 2. Atitudine morală care pune accentul pe necesitățile vieții și pe acțiune mai mult decât pe principiile teoretice. [< fr. activisme]. Vezi definitia »

CEZANÍSM s.n. Direcție impresionistă în pictură, în care se manifestă preocuparea de a da ritm și cadență compoziției, reconstituind natura în structura ei fundamentală și descoperind armonia ei esențială. [Pron. se-za-. / < fr. cézannisme, cf. Cezanne – pictor și desenator francez]. Vezi definitia »

altruism Vezi definitia »

TRADIȚIONALÍSM s. n. atașament față de tradiție. ◊ orientare social-politică și culturală îndreptată spre considerarea nediferențiată, necritică a valorilor tradiției. ◊ tendință, mai ales în planul culturii, de suprasolicitare a elementelor tradiției, înțelese ca valori de sine, fără selecționare critică și fără interpretarea lor prin prisma noilor valori produse de evoluția social-culturală. (< fr. traditionalisme) Vezi definitia »