HEMATOCRÍT s.n. (Med.) Aparat care permite separarea prin centrifugare a elementelor celulare din plasmă, pentru stabilirea gradului de diluție sau de concentrare a sângelui; hematoglobinometru. [Pl. -te. / < fr. hématocrite, cf. gr. haima – sânge, krites – care alege]. Vezi definitia »

pațaít, -ă, adj. (reg.) gângav, bâlbâit. Vezi definitia »

OUIERÍT s. n. (Înv.) Impozit pe ouă. – Din ou + suf. -ărit. Vezi definitia »

năvodít s.n. (înv. și pop.) năvodire (v). Vezi definitia »

ANTREPÓZIT s.n. Loc, magazie în care se depozitează stocuri de mărfuri sau de materiale. [Var. întrepozit s.n. / < fr. entrepôt, după depozit]. Vezi definitia »