DÉMON, demoni, s. m. 1. Diavol, drac. ♦ Fig. Om rău. ♦ Ființă imaginară considerată ca spirit al răului. 2. (În scrierile romanticilor) Personificare a eroismului, a curajului, a răzvrătirii și uneori a frumuseții fizice. ♦ (În gândirea mitică și în poezie) Geniu al neliniștii, care stârnește dorințe, pasiuni etc. [Var.: (reg.) dímon s. m.] – Din ngr. démonas. Cf. fr. démon. Vezi definitia »

SALÓN s.n. 1. Cameră frumos mobilată în care se primesc musafiri. 2. Sală publică în care se organizează baluri, reuniuni etc. ♦ Sală în care se organizează expoziții de pictură, de sculptură etc.; (p. ext.) expoziția însăși. ◊ Salon literar = loc de reuniune în scopul unor discuții, de obicei literare și filozofice. 3. Cameră mare cu paturi pentru bolnavi într-un spital. [Pl. -oane. / < fr. salon, cf. it. salone]. Vezi definitia »

ARISTÓN, aristoane, s. n. Aparat muzical care, acționat cu o manivelă, execută mecanic ariile înregistrate pe niște discuri. – Fr. ariston (< gr.). Vezi definitia »

FRONTÓN s. n. 1. element arhitectonic format dintr-o cornișă de formă curbă sau triunghiulară, deasupra intrării principale a unui edificiu. 2. element arhitectural decorativ deasupra unei porți ieșinde a construcției, a ușilor, ferestrelor etc. (< fr. fronton) Vezi definitia »

TAFÓN s. m. (geol.) excavație de formă (semi)sferică prin coroziune pe un versant golaș. (< it. tafone) Vezi definitia »