Definita cuvantului cîrpător
cîrpătór (cârpătoáre), s. n. – 1. farfurie de lemn, tavă. – 2. Lopățică de brutar. – Mr. crăpitor, cărpitor, cripitor; megl. călpitor, cripitor. Lat. coŏpĕrtōrium „capac” (Pușchilă, Conv. lit., XLIII, 91; Pușcariu 375; Tiktin; Pușcariu, Dacor., I, 415; DAR). Cu sensul al doilea, pare a fi intervenit o confuzie cu cîrpă; într-adevăr, una dintre lopățelele folosite de brutari se învelește de obicei într-o cîrpă umedă, înainte de a se introduce în cuptor. Sb. krpàtur (sec. XVII), pe care Daničič, V, 627, îl derivă din it. copritore, ar putea proveni din rom.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cîrpător
ȘINÓR, șinoare, s. n. (Reg.) Șnur, șiret; găitan. – Din magh. zsinór. Vezi definitia »
TURBOGENERATÓR s.n. Grup generator compus dintr-un generator electric cuplat cu o turbină. [Cf. fr. turbogénérateur]. Vezi definitia »
COMPOZITÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care compune lucrări muzicale. [< fr. compositeur, cf. lat. compositor – alcătuitor]. Vezi definitia »
LIMITÓR s.n. Mecanism, aparat, dispozitiv etc. care împiedică o mărime fizică să depășească anumite valori; limitator. [< fr. limiteur]. Vezi definitia »
CÂRTITÓR, -OÁRE, cârtitori, -oare, adj. (Pop.) Care cârtește, care se arată mereu nemulțumit, care bombănește necontenit. – Cârti + suf. -tor. Vezi definitia »