Definita cuvantului cit
cit (cíturi), s. n. – Indian, țesătură de bumbac. Tc. çit (Cihac, II, 567; Șeineanu, II, 136; Lokotsch 428; Ronzevalle 79). – Der. citarea, s. f. (indian, țesătură), din tc. çetare.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cit
NEOBIȘNUÍT, -Ă, neobișnuiți, -te, adj. Care iese din comun, care are un caracter aparte, unic; p. ext. extraordinar. ♦ Straniu, bizar, curios, ciudat. [Pr.: ne-o-] – Ne- + obișnuit. Vezi definitia »
ÎNCOTOȘMĂNÍT, -Ă adj. v. încotoșmănat. Vezi definitia »
NEDEZLIPÍT, -Ă, nedezlipiți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi dezlipit sau despărțit; care este nelipsit (de undeva). – Ne- + dezlipit. Vezi definitia »
CLĂNȚĂNÍT, s. n. Faptul de a clănțăni; zgomot produs prin ciocnirea ritmică a dinților, a unor obiecte de metal etc.; clănțăneală, clănțănitură. – V. clănțăni. Vezi definitia »
zgurít (rar) adj. m., pl. zguríți; f. zgurítă, pl. zguríte Vezi definitia »