ACULEÁT, -Ă I. adj. (bot.) prevăzut cu țepi. ◊ (despre insecte) care are ac. II. s. f. pl. subordin de himenoptere prevăzute cu ac: albina. (< lat. aculeatus, /II/ fr. aculéates) Vezi definitia »

AUTOMÁT, -Ă I. adj. acționat cu ajutorul unui dispozitiv care efectuează singur o anumită operație. ♦ armă ~ă = (și s. n.) = armă de foc la care armarea se face automat; pistol-mitralieră. ◊ (și adv.) care se face mecanic. II. s. n. 1. aparat, dispozitiv, mașină care, fără intervenție exterioară, efectuează o anumită operație. ♦ ~ de scară = dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holului și scările din blocuri. 2. unitate în care băuturile și alimentele ușoare sunt servite automat, prin introducerea într-un aparat a unor fise sau monede. 3. (fig.) om lipsit de voință, fără inițiativă. (< fr. automate, germ. Automat, lat. automatus, gr. automatos) Vezi definitia »

EXPONÁT s. n. obiect expus într-un muzeu, într-o expoziție sau vitrină. (< rus. eksponat) Vezi definitia »

ÎNFIRIPÁT, -Ă, înfiripați, -te, adj. 1. Înjghebat, alcătuit (cu greu). 2. Restabilit după o boală, întremat. – V. înfiripa. Vezi definitia »

INTRÁT s. n. (Rar) Faptul de a intra; (concr.) intrare (1). – V. intra. Vezi definitia »