PARABÚCLĂ, parabucle, s. f. (Mar.) Parâmă folosită pentru ridicarea unui scondru pe punte. – Para¹- + buclă. Vezi definitia »

ȚÚȘCĂ¹, țuști, s. f. 1. (Și în sintagma oaie țușcă) Varietate de oaie înrudită cu oaia țurcană. 2. Basma răsucită și înnodată la unul din capete, folosită la un joc distractiv; p. ext. jocul însuși. – Et. nec. Vezi definitia »

MANTÍSĂ, mantise, s. f. Partea zecimală a unui logaritm. – Din fr. mantisse. Vezi definitia »

TARANTÉLĂ s. f. dans popular napolitan în măsură ternară și tempo ce se accelerează progresiv; melodia corespunzătoare. (< it. tarantella) Vezi definitia »

ARĂMEÁSĂ, arămese, s. f. (Înv.) Măsură de capacitate din aramă, egală cu o oca sau cu o jumătate de oca. – Din aramă + suf. -easă. Vezi definitia »