Definita cuvantului solitar
SOLITÁR, -Ă adj. Singur, singuratic, izolat. ♦ Pustiu, neumblat. ♦ Care trăiește retras; retras, iubitor de singurătate. // s.n. Diamant mare care se montează de obicei la un inel. [Cf. fr. solitaire, it. solitario, lat. solitarius].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu solitar
PROBÁR s. m. album de modele de litere, ornamente, linii etc. într-o tipografie. (după germ. Probenbuch) Vezi definitia »
STERNOCLAVICULÁR, -Ă adj. referitor la stern și la claviculă. (< fr. sterno-claviculaire) Vezi definitia »
pisicár, pisicári, s.m. (înv.) colțar de fier pentru bocanci. Vezi definitia »
șuștorár, șuștorári, s.m. (reg.) roata dințată a joagărului; osia acestei roți. Vezi definitia »
tramcar, tramcare, s.n Din eng. tram-car.Vehicul tras de cai, folosit odnioară, in orașe, pentru transportul în comun. Vezi definitia »