Definita cuvantului solstițiu
SOLSTÍȚIU s.n. Fiecare dintre cele două momente ale anului când Pământul se găsește la cea mai mare distanță de Soare (21 iunie și 21 decembrie) care marchează ziua (respectiv noaptea) cea mai lungă. [Pron. -țiu. / cf. fr. solistice, it. solstizio, lat. solstitium < sol – soare, stare – a sta].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu solstițiu
STRIU s. n. fiecare dintre șanțurile mici, paralele, pe suprafața unui element de construcție, a unei piese ceramice etc.; parte plină care separă la o coloană canelurile. (< fr. strie) Vezi definitia »
ROENTGENIU s. n. Element chimic, radioactiv, cu numărul atomic 111, produs în mod artificial. [Pr.: röntghéniu – Sb.: Rg] (cf. engl. roentgenium < n. pr. Röntgen; elementul a fost denumit astfel, deoarece a fost sintetizat la 100 de ani dupa ce Röntgen descoperise razele X; 2004) [MW] Vezi definitia »
EURÓPIU s. n. element chimic din grupa lantanidelor. (< fr. europium) Vezi definitia »
dichíu (dichíi), s. m. – Econom, administrator al unei mănăstiri. Gr. δίϰαιος „drept, just” (Tiktin; Candrea), sec. XVIII; cf. tc. deki (Scriban crede că rom. provine din tc.). Vezi definitia »
uliu, ulii s. m. (intl.) procuror. Vezi definitia »