VERTICÍL s.n. 1. Mod de așezare a frunzelor, a ramurilor sau a florilor în jurul unui singur punct al tulpinii. 2. Cerc de tentacule, peri sau organe dispuse radiar față de un ax. [< fr. verticille, cf. lat. verticillus]. Vezi definitia »

abíl¹, -ă adj. 1. îndemânatic, dibaci, priceput. 2. (jur.) apt a îndeplini condițiile cerute de lege. (< fr. habile, lat. habilis) Vezi definitia »

responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor {din incidenta ISCIR} Vezi definitia »

DEFAVORÁBIL, -Ă, defavorabili, -e, adj. Contrar intereselor cuiva, în dezavantajul cuiva; nefavorabil, neprielnic. – Din fr. défavorable. Vezi definitia »

GRACÍL, -Ă adj. (Rar) Cu o structură fizică delicată, subțiratic, fragil; plăpând, firav, delicat. [< fr., it. gracile]. Vezi definitia »