ALVEÓLĂ, alveole, s. f. 1. (În expr.) Alveolă dentară = fiecare dintre cavitățile maxilarelor, în care sunt înfipți dinții. Alveolă pulmonară = fiecare dintre micile cavități în care sfârșesc ultimele ramificații ale bronhiilor. 2. Celulă a fagurelui. [Pr.: -ve-o-] – Fr. alvéole (lat. lit. alveolus „albioară”). Vezi definitia »

FURNITÚRĂ, furnituri, s. f. 1. Furnizare. 2. Marfă furnizată. 3. (La pl.) Rechizite de birou. 4. (La pl.) Material accesoriu (căptușeală, pânză tare, ață, nasturi etc.) folosit în croitorie. – Din fr. fourniture. Vezi definitia »

RELÍCVĂ s. f. 1. obiect rămas din trecut și păstrat ca amintire (scumpă). 2. (pl.) moaște. (< fr. relique, lat. reliquiae) Vezi definitia »

SINECDÓCĂ s.f. Figură de stil care constă în restrângerea sau lărgirea sensului unui cuvânt folosindu-se partea pentru întreg, întregul pentru parte, genul pentru specie, specia pentru gen, singularul pentru plural etc. [Cf. fr. synecdoque, lat., gr. synecdoche]. Vezi definitia »

răscolníță, răscolníțe, s.f. (reg.) 1. răvășeală, dezordine. 2. furtună, vijelie. Vezi definitia »