DUOLÉT s. n. (muz.) diviziune ritmică specială formată din două note de durată egală cu aceea a trei note obișnuite. (< it. duolet) Vezi definitia »

PISTOLÉT s.n. 1. Armă de foc portativă cu care se trage cu o singură mână; pistol. 2. Instrument de desen confecționat din lemn, celuloid sau tablă, folosit pentru trasarea liniilor curbe; florar. [Pl. -te, -turi. / < fr. pistolet, it. pistoletto]. Vezi definitia »

swwet Vezi definitia »

clínchet (clínchete), s. n. – Sunet produs de clopoței. Creație expresivă, cf. germ. klingen, fr. cliqueter. – Der. clincheta, vb. (a suna), formație modernă, care nu apare încă în dicționare (cf. Arghezi: în vocea lui clinchetă zale; clinchenit, s. n. (zornăit), formație de asemenea modernă, datorată unei confuzii cu zăngănit (cf. Cezar Petrescu: un clinchenit de lanț). Vezi definitia »

SEPTOLÉT, septolete, s. n. Grup de șapte note de durată egală cu aceea a patru note obișnuite. – Din fr. septolet. Vezi definitia »