FENOMÉN, fenomene, s. n. 1. Manifestare exterioară a esenței unui lucru, unui proces etc., care este accesibilă, perceptibilă în mod nemijlocit. 2. Proces, transformare, evoluție, efect etc. din natură și din societate. ♦ Fapt. 3. Aspect, întâmplare, ființă, obiect care surprinde (prin calități, noutate etc.). – Din fr. phénomène. Vezi definitia »

DINAMOGÉN, -Ă adj. 1. care generează energie. 2. (despre stimuli) care sporește energia; stimulent. (< fr. dynamogène) Vezi definitia »

HALOGÉN, -Ă I. adj. care produce săruri. II. s. m. denumire generică dată elementelor fluor, clor, brom și iod, care se pot combina direct cu metalele, dând săruri. (< fr. halogène) Vezi definitia »

NEOPRÉN s.n. Varietate de cauciuc sintetic, obținut prin polimerizare; sovpren. [< fr. néoprène]. Vezi definitia »

termen vulgar folosit pentru a descrie un act sexual Vezi definitia »