LÍNIȘTE s. f. 1. Lipsă de zgomot; tăcere; calm, acalmie. 2. Stare (sufletească) lipsită de zbucium, de frământări; tihnă, pace, seninătate. ◊ Loc. adv. În liniște = liniștit, netulburat. – Lin + suf. -iște. Vezi definitia »

AFABILITÁTE s.f. Cordialitate, bunăvoință; blândețe. [Cf. fr. affabilité, lat. affabilitas]. Vezi definitia »

Parte a corpului uman situata deasupra subtioareai dar dedesubtul supratioarei. Vezi definitia »

APÁRTE adv. Separat. ♦ (Teatru) Spus sie însuși, vorbind cu sine, dar tare (ca să audă publicul). // adj.invar. Deosebit, special. [Cf. fr. à part]. Vezi definitia »

ALBINOZITÁTE s. f. însușirea de a fi albinos. (< albinos + -itate) Vezi definitia »