ADNOTÁRE, adnotări, s. f. Acțiunea de a adnota și rezultatul ei; (concr.) însemnare, notă care explică, întregește un text; adnotație. – V. adnota. Vezi definitia »

TRADÚCERE s. f. acțiunea de a traduce; (concr.) scriere cuprinzând o transpunere dintr-o limbă în alta. ◊ interpretare. (< traduce) Vezi definitia »

GRÁNGURE s. m. v. grangur. Vezi definitia »

străbăláre, străbălări, s.f. (reg.) destrăbălare. Vezi definitia »

FOȘNÍRE, foșniri, s. f. Acțiunea de a foșni și rezultatul ei; foșnitură, foșnit, foșnet. – V. foșni Vezi definitia »