VÉȘCĂ, vești, s. f. Coajă de copac din care se face marginea circulară a sitelor, cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor etc.; p. ext. obiect făcut din această coajă (mai ales sită). – Din ucr. večka. Vezi definitia »

SERENÁDĂ, serenade, s. f. Compoziție muzicală, vocală sau instrumentală, alcătuită din mai multe părți, apropiată ca factură de divertisment, nocturnă etc., cu caracter liric, executată seara sau noaptea sub ferestrele cuiva, în semn de omagiu sau de dragoste. [Var.: serenátă s. f.] – Din fr. sérénade, it., sp. serenata, germ. Serenade. Vezi definitia »

távă (-ắvi), s. f. – 1. Talger, tipsie, platou. – 2. Vas plat de metal pentru copt la cuptor prăjituri, mîncăruri etc. – Var. Mold. tavá, tăvá. Mr., megl. tavă. Tc. tava (Șeineanu, II, 352; Lokotsch 2751), cf. ngr. νταβᾶς, alb. tavë, bg., sb. tavá. Vezi definitia »

promoroácă (-oáce), s. f. – Chiciură. – Var. pomoroacă. Sl., cf. sl. mrakŭ „ceață”, sl. primrŭzati „a îngheța”, sl. primrakŭ „întuneric”, rus. pomorok „ceață densă”, rut. prymorozok „promoroacă” (Cihac, II, 295; Tiktin). În rom. se pare că a existat o confuzie între pref. sl. pri-, po- și pro-. – Der. promorar, s. m. (noiembrie), der puțin clară, probabil în loc de *promorocar. Vezi definitia »

CARADRIIFÓRMĂ, caradriiforme, s. f. (La pl.) Ordin de păsări comestibile, cu ciocul și picioarele lungi; (și la sg.) pasăre din acest ordin. – Cf. fr. charadriidés. Vezi definitia »