ACCEPTÓR, -OÁRE s. m. 1. (atom) capabil a primi electroni suplementari. 2. (substanță chimică) care poate fixa o altă substanță. (< fr. accepteur) Vezi definitia »

PUNCTATÓR s. n. unealtă de oțel cu vârf conic, cu ajutorul căreia se marchează piesele; chernăr. (< puncta + -tor) Vezi definitia »

BIOMOTÓR s.n. Aparat pentru respirație artificială. [< germ. Biomotor]. Vezi definitia »

BOBINATÓR, -OÁRE, bobinatori, -oare, s. m. și f. Persoană care are profesiunea de a construi și a repara bobine de mașini electrice. – Bobina + suf. -tor (după fr. bobineur). Vezi definitia »

AMERIZÓR, amerizoare, s. n. Dispozitiv al unui hidroavion care permite manevrarea în timpul decolării și amerizării. – Ameriza + suf. -or. Vezi definitia »