INTEGRALITÁTE s. f. Stare, situație a ceea ce este întreg, complet. ♦ Proprietatea unei expresii diferențiale de a admite o integrală. ♦ Însușirea de a constitui un întreg (care nu poate fi redus la suma părților sale componente), un sistem; caracter de sistem. – Din fr. intégralité. Vezi definitia »

PÁȘTE² s. n. v. paști. Vezi definitia »

AMENITÁTE s. f. (Franțuzism) Atitudine binevoitoare; politețe. – După fr. aménité (lat. lit. amoenitas, -atis). Vezi definitia »

READMÍTE vb. tr. a admite din nou. (după fr. réadmettre) Vezi definitia »

DURITÁTE s. f. 1. proprietate a corpurilor solide de a fi dure. 2. calitate a radiațiilor ionizante de a fi penentrante. 3. calitate a unei ape de a conține săruri de calciu și magneziu. 4. (fig.) asprime, severitate. (< fr. dureté, lat. duritas) Vezi definitia »