Definita cuvantului stabil
STABÍL, -Ă adj. 1. Trainic, bine așezat, solid. ♦ (Chim.; despre substanțe) Care nu se descompune de la sine. 2. Statornic. ♦ Durabil, permanent. 3. (Despre populații) Care locuiește permanent în același loc. [Cf. lat. stabilis, it. stabile].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu stabil
INFATIGÁBIL, -Ă, infatigabili, -e, adj. (Livr.) Neobosit, zelos. – Din fr. infatigable. Vezi definitia »
AMELIORÁBIL, -Ă adj. care poate fi ameliorat. (< fr. améliorable) Vezi definitia »
VINDECÁBIL, -Ă, vindecabili, -e, adj. (Despre boli, răni, leziuni etc.; fig. despre suferințe morale) Care poate fi vindecat, care are leac; curabil. – Vindeca + suf. -bil. Vezi definitia »
MONOXÍL, -Ă adj., s. n. (ambarcație primitivă) dintr-un trunchi scobit. (< fr. monosyle) Vezi definitia »
MONÍL s.n. (Liv.) Colier. [Cf. it., lat. monile]. Vezi definitia »