Definita cuvantului stabilitate
STABILITÁTE s.f. 1. Însușirea lucrurilor stabile; echilibru, statornicie, solidaritate. ♦ Proprietate a unui corp de a-și menține poziția sau de a reveni în poziția inițială când este deplasat din această poziție. 2. Faptul de a-și păstra locul; fixitate. [Cf. it. stabilità, lat. stabilitas, fr. stabilité].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu stabilitate
AUTOSTERILITÁTE s. f. incapacitate a unui organism hermafrodit de a se autofertiliza. (< autosteril + -itate) Vezi definitia »
vráiște adv. – 1. Larg deschis, în lături. – 2. În dezordine, în neorînduială. Probabil din sl. vrĕšti „a zăcea”. Der. expresivă (Iordan, BF, II, 194) sau în loc de *vraviște „snopuri îngrămădite pe arie” (Tiktin), cf. vraf, pare dubioasă. Vezi definitia »
poduráte s.n. pl. (reg.) pesmeți. Vezi definitia »
VICEAMIRALITÁTE s. f. funcția de viceamiral. (după fr. vicé-amiralité) Vezi definitia »
ZOOFÍTE s.n. pl. Încrengătură cuprinzând animale inferioare (echinoderme, meduze, polipi, spongieri, infuzori) cu aspect ce amintește de plante; fitozoare. (din fr. zoophytes) Vezi definitia »