ham², s.n. (reg., înv.) casă mare, goală, nelocuită. Vezi definitia »

tream, treámuri, s.n. (reg.) șopron, staul. Vezi definitia »

(Fam.) Femeie gata să scoată cuțitul în timpul unei certe sau al unei încăierări; bătăușă. Vezi definitia »

TAM-TÁM, tam-tamuri, s. n. 1. Instrument muzical de percuție alcătuit dintr-un disc concav de metal forjat, care, lovit cu un ciocănel de lemn căptușit cu postav, vibrează, producând sunete puternice; gong. 2. Instrument muzical african asemănător cu toba; muzică executată cu un astfel de instrument. ♦ Fig. Zgomot mare, zarvă. – Din fr. tam-tam. Vezi definitia »

AMALGÁM s.n. 1. Aliaj de mercur cu alt metal. 2. (Fig.) Amestecătură, talmeș-balmeș, adunătură de elemente eterogene, disparate, de lucruri sau de persoane nepotrivite unele cu altele. [Pl. -me, -muri. / < fr. amalgame, cf. lat. amalgama < gr. malagma – frământare]. Vezi definitia »