Definita cuvantului stabilizator
STABILIZATÓR, -OÁRE adj. Care dă stabilitate. // s.n. 1. Partea fixă a ampenajului orizontal, care asigură stabilitatea avionului în timpul zborului. 2. Dispozitiv bazat pe principiul giroscopului care reduce oscilațiile unei nave. 3. Aparat pentru menținerea constantă a tensiunii surselor de alimentare cu energie electrică. // s.m. Substanță care se adaugă unei soluții coloidale sau unei suspensii pentru a-i mări stabilitatea; stabilizant. [Cf. fr. stabilisateur].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu stabilizator
CONECTÓR, -OÁRE I. adj. care conectează. II. s. m. conectiv (II). III. s. n. 1. aparat, mecanism etc. care stabilește o legătură. 2. (inform.) parte a unui program care leagă două segmente. (<fr. connecteur) Vezi definitia »
SENATÓR s. m. membru al senatului (1, 2). (< fr. sénateur, lat. senator) Vezi definitia »
ANAMORFOZATÓR s.n. Obiectiv folosit pentru anamorfozare. [Cf. fr. anamorphosateur]. Vezi definitia »
RADIATÓR s. n. 1. parte din instalația de răcire sau de ungere a motoarelor cu ardere internă. 2. sistem termic care emite radiații. 3. corp de încălzire alcătuit din tuburi sau coloane tubulare prin care circulă un fluid încălzit, în scopul de a ceda căldură în mediul înconjurător. ♦ ~ electric = aparat electric de încălzire. 4. aparat emițător de unde acustice sau electromagnetice. (< fr. radiateur, germ. Radiator) Vezi definitia »
PERFORATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care perforează. II. s. n. 1. mașină-unealtă de perforat. 2. (inform.) periferic care permite operații de ieșire pe cartele sau pe benzi de hârtie perforate. (< fr. perforateur) Vezi definitia »