SNÁMĂ, snáme, s. f. Pocitanie; monstru. (din sb. znamenje = semn, semnal; dublet al lui znamenie, znamăn și znamen) Vezi definitia »

OGÁRCĂ, ogarce, s. f. (Pop.) Femela ogarului. – Ogar + suf. -că. Vezi definitia »

OCURÉNȚĂ, ocurențe, s. f. 1. (Rar) Împrejurare, circumstanță, întâmplare, conjunctură. 2. Prezență a unei unități lingvistice într-un text. 3. Mod de prezentare a unui mineral sau a unei roci într-un zăcământ. – Din fr. occurrence. Vezi definitia »

BRACTEÓLĂ s.f. Bractee mică. [Pron. -te-o-. / < fr. bractéole]. Vezi definitia »

anghelícă (= angelică) s. f., pl. anghelice Vezi definitia »