TRAVÁLIU s. n. 1. lucru, muncă. 2. (med.) totalitatea fenomenelor care se produc în momentul nașterii, concurând la expulzarea fătului. 3. dispozitiv cu care se fixează animalele în timpul tăierii unghiilor, al potcovitului etc. (< it. travaglio) Vezi definitia »

CÁLCIU s. n. 1. Element chimic metalic, alb-argintiu, moale, foarte răspândit în natură sub formă de compuși. 2. Săruri ale calciului (1), întrebuințate ca medicament în anumite manifestări de decalcifiere a organismului. – Din fr. calcium. Vezi definitia »

ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj. (Adesea substantivat) Căruia îi place să se certe; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurba + suf. -giu. Vezi definitia »

ELÓGIU, elogii, s. n. Discurs prin care este preamărit cineva; laudă deosebită adusă cuiva, apreciere foarte favorabilă. – Din fr. éloge, it. elogio. Vezi definitia »

țuicangiu, țuicangii s. m. băutor de țuică (în special de băuturi alcoolice tari), bețiv. Vezi definitia »