ȚARIGRĂDEÁNCĂ, țarigrădence, s. f. (Înv.) Locuitoare a Țarigradului. – Țarigrădean + suf. -că. Vezi definitia »

MOTOFRÉZĂ s.f. Mașină agricolă cu motor care pregătește pământul pentru cultură. [< moto- + freză]. Vezi definitia »

HUNEDOREÁNCĂ, hunedorence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Hunedoara. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Hunedoara. – Hunedorean + suf. -că. Vezi definitia »

NATÚRĂ s.f. 1. Lumea înconjurătoare în întreaga diversitate a manifestărilor și a formelor ei de mișcare; univers. ♦ Lumea organică și anorganică; mediu înconjurător. ◊ Natură moartă = grup de lucruri neînsuflețite; pictură reprezentând un asemenea grup. 2. Caracter, temperament; fire, trăsătură (fizică sau spirituală a cuiva). 3. Caracter specific al unui lucru sau al unui proces, calitate; fel de a fi. [< lat., it. natura, fr. nature]. Vezi definitia »

ANTIFÁZĂ s. f. (telec.) opoziție de fază. (< fr., engl. antiphase) Vezi definitia »