NEINTENȚIONÁT, -Ă, neintenționați, -te, adj. (Adesea adverbial) Care este făcut fără intenție, fără să vrea. [Pr.: -ți-o-] – Ne- + intenționat. Vezi definitia »

canát (canaturi), s. n. – Fiecare dintre părțile mobile ale unei uși sau ferestre. – Mr. cănată. Tc. kanat (Roesler 594; Șeineanu, II, 84, Meyer 173; Lokotsch 1048; Ronzevalle 136); cf. ngr. ϰανάτι „jaluzea”, alb. kanatë, bg., sb. kanat. Philippide, II, 635, se gîndea la lat. cannata, care nu pare posibilă. Vezi definitia »

ILIMITÁT, -Ă, ilimitați, -te, adj. (Rar) Nemărginit. – Din fr. illimité, lat. illimitatus. Vezi definitia »

APUCÁT², -Ă, apucați, -te, adj. (În superstiții, adesea substantivat) Muncit de diavol; p. ext. năbădăios, nebun. ♦ (Pop.; despre copii) Bolnav de colici. – V. apuca. Vezi definitia »

CONFINÁT, -Ă, confinați, -te, adj. (Franțuzism; despre aer, atmosfera unei încăperi etc.) Închis; irespirabil, stricat, viciat. – După fr. [air] confiné. Vezi definitia »