bándă (-de), s. f. – Ceată, grup. – Mr. bandă. Fr. bande, it. banda. Pl. benzi, este f. rar. Cf., tc., bg. banda, ngr. μπάντα (› mr.), din it. (Ruffini 334). Vezi definitia »

APOFÍZĂ, apofize, s. f. 1. Proeminență pe suprafața unui os. Apofiza vertebrelor. 2. (Arhit.) Mulură concavă care marchează legătura dintre fusul unei coloane și baza ei. – Fr. apophyse (lat. lit. apophysis). Vezi definitia »

NĂSTRÁPĂ, năstrape, s. f. (Înv. și pop.) 1. Vas (de băut); cană; potir, cupă. 2. Cantitate de lichid cuprinsă într-o năstrapă (1). – Din bg. năstrap, scr. nastrap. Vezi definitia »

INCIZÚRĂ s.f. (Anat.) Mică adâncitură pe suprafața unei structuri anatomice. [< fr. incisure, cf. lat. incisura]. Vezi definitia »

RADIOVALÍZĂ s. f. aparat de radio portativ de mărimea unei valize. (< germ. Radiovalise) Vezi definitia »