Definita cuvantului cocor
cocór (cocóri), s. m. – Pasăre migratoare (Grus cinerea). – Var. cocoară (-ori), s. f. (pană, penaj; model de broderie; stîlp, semn de hotar). – Megl. cocor. Sl. kokorĭ, kokora „creț” (Drăganu, Dacor., V, 341; DAR), nume care s-a dat cocorului datorită moțului său care pare încrețit. După Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 303, este legat de lat. ciconia; pentru Cihac, II, 494, der. din mag. Diferențierea semantică între m. și var. sa f. nu este absolută, confundîndu-se frecvent. – Der. cocorat, adj. (cu picioarele lungi; creț); cocorăței, s. m. pl. (narcisă, Narcissus peoticus); cocoreț, adj. (Olt., mîndru, trufaș); cocoroși (var. încocora, cocoroșa), vb. (a face să se mîndrească; a face curte), cf. bg. kokorjă se. – Comp. cocobarză, s. f. (Trans., barză); cocostîrc, s. m. (barză), cu stîrc, cf. Pușcariu, Dacor., VIII, 107 și Pușcariu, Lr., 22 (cf. alb. sterkoko, din sl. strŭkŭ).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cocor
AUTOMOTÓR s.n. Vagon, vehicul de cale ferată cu motor propriu, folosit la transportul călătorilor. [Pron. a-u-, pl. -oare. / cf. fr. automoteur]. Vezi definitia »
RETROVIZÓR s.n. Oglindă care permite conducătorului unui (auto)vehicul să vadă în spate. [Cf. fr. retroviseur < lat. retro – înapoi, visum < videre – a vedea]. Vezi definitia »
TRADUCĂTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care traduce un text dintr-o limbă în alta. [< traduce + -(ă)tor, după fr. traducteur]. Vezi definitia »
CLAMIDOSPÓR s. m. spor asexuat, de rezistență, cu membrana îngroșată și cu citoplasma densă, la ascomicete și ustilaginale. (< fr. chlamydospore) Vezi definitia »
RĂZÓR2, răzoare, s. n. 1. Arc de trăsură. 2. Drug de metal pentru străpungerea gheții în vederea pescuitului. – Din fr. ressort (prin apropiere de răzor1). Vezi definitia »