INSUFICIÉNȚĂ s.f. Situația, starea a ceea ce este insuficient. ♦ (Med.) Stare de funcționare anormală a unui organ. [Cf. lat. insufficientia, it. insufficienza, fr. insuffisance]. Vezi definitia »

ECHIMÓZĂ, echimoze, s. f. Pată de culoare roșie-vineție, evoluând până la galben, apărută pe piele prin ieșirea sângelui la suprafață în urma unei lovituri; vânătaie, vinețeală. – Din fr. ecchymose. Vezi definitia »

OSTEOMIELÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație simultană a oaselor și a măduvei lor. [Pron. -te-o-mi-e-. / < fr. ostéomyélite, cf. gr. osteon – os, myelos – măduvă]. Vezi definitia »

SIMFONIÉTĂ s.f. Simfonie scurtă sau scrisă pentru o formație instrumentală redusă. [Pron. -ni-e-. / cf. it. sinfonietta]. Vezi definitia »

BULIBÁȘĂ, bulibași, s. m. Conducător al unei cete de țigani. – V bulucbașă. Vezi definitia »